Corectitudinea politica, ideologie totalitara!!

Corectitudinea politica (CP) este dogma oficiala; noua ideologie morala care ni se baga pe gat non-stop. Pentru a o combate mai bine, trebuie sa o intelegem. Corectitudinea este extrem de ostila ideii de libertate individuala, sustinand implicare deplina a statului in viata indivizilor; prin acesta CP este o dogma TOTALITARISTA! Bineinteles,CP e plina de contradictii si stupizenii; totul in jurul ei pluteste intr-un ocean de ipocrizie si bigotism!

Una din trasaturile fundamentale ale CP o reprezinta pervertirea limbajului. Cateva exemple simple: “animal de casa” a devenit “animal de companie”; “cainii strazii” sunt “caini comunitari”; “sotul/sotia” a devenit “partener”; “fortele de opresiune”(politie, jandarmerie etc.) au devenit “forte de ordine”; “tiganii” au devenit “membri ai comunitatii rrome”; “dusmanii poporului”(i.e. criticii CP) sunt acum “rasistii,
xenofobii, extremistii, antisemitii, discriminatorii, homofobii, ultranationalistii, traditionalistii” etc.

Corectitudinea politica insista foarte mult asupra ceea ce numeste “comportament responsabil” prin aceasta, amestecandu-se in sfera vietii private mult mai mult decat o facea moralitatea traditionala. Nenumarate noi reguli au fost impuse de stat si de organizatii private. Sa ne gandim doar la regulile pentru fumatori, de exemplu, tratati din ce in ce mai clar, drept niste paria ai societatii. Desigur, e o dovada de ipocrizie crasa pentru o ideologie care pretinde ca oamenii nu trebuie “discriminati” sub nici o forma! Dar, fireste, fumatorii, nu-i asa, se expun unui “risc la sanatate” si ii expun si pe cei din jur (ma refer la ideea cretina de “fumat pasiv”). Bineinteles, doar dogmaticii CP au calificarea sa spuna ce comportament e “riscant” (i.e. rau) si care nu e. Dupa ce criterii?! Cam alea de genul “asa vor muschii mei”!

Aceasta frenezie a reglementarii ne aminteste de “vremurile bune” ale Inchizitiei. Desigur, limbajul e diferit: interventia statului in viata privata se prezinta sub eufemismele de “ajutor”, “sprijin”, “combaterea extremismului” etc. Suntem bombardati de campanii pentru sanatate sau contra “discriminarii”! Orice atitudine critica sau tentativa de gandire libera este in mod automat o “prejudecata” pentru cainii de paza ai CP! Una dintre tintele corectitudinii politice, este aceea de a reglementa orice actiune umana, inscriind-o intr-un “cod de conduita”. Exista coduri “deontologice” aproape pentru orice profesie sau pentru orice gen de activitate! Formalismul si artificialitatea relatiilor dintre oameni a ajuns la cote extreme! Nici o grija, se poate si mai rau!

Corectitudinea politica se bazeaza pe o interpretare extrem de negativa a umanitatii. Dealtfel, majoritatea teoriilor morale si religiilor au manifestat tendinta de a denigra potentialul uman. Reprezentarea oamenilor ca niste fiare care vor fi pedespite pentru pacatele lor reapare in cele mai multe dintre religiile lumii; dar cu toate acestea, si calitatile umane erau recunoscute, si potentialul de a fi “mantuiti”. Orientarea antiumanista a CP este insa fara nuante si fara salvare! Exagerarea problemelor si riscurilor de tot felul e comparabila doar cu denigrarea capacitatii oamenilor de a le face fata.

O obsesie a CP o reprezinta siguranta individuala. Pe altarul sigurantei, trebui jertifita orice libertate individuala! Psihoza supravegherii video, despre care am scris destul de mult in acest site, reprezinta un exemplu fundamental pentru ceea ce e CP si ce face ea din oameni: niste indivizi infricosati, fara personalitate, tematori, instrainati!

Una din greselile celor care critica CP, din perspectiva moralitatii traditionale, este identificarea acesteia cu “libertinajul sexual”. Nimic mai fals! CP este o morala in care sexul si sexualitatea sunt infierate cu tarie! De pe alte pozitii, e adevarat! Relatiile sexuale nu mai sunt condamnate direct, ci doar pentru “riscurile” lor: obsesia hartuirii sexuale, obsesia fata de abuzurile fata de copii, teama irationala privind SIDA sau alte boli etc. Chiar si contraceptivele orale sunt criticate din punctul de vedere al CP: pentru posibilele efecte adverse ale pilulelor! (Inutil sa mai spun ca moralistii traditionalisti au preluat acest limbaj corect politic!) Curios si totusi nu, homosexualitatea e privita cu simpatie de CP, dar in acelasi timp, relatiile dintre barbati si femei sunt asociate cu violurile (cel putin la modul simbolic)! Asta pentru ca, potrivit dogmei CP, femeia este prin definitie o victima in relatia ei cu un barbat!

Propovaduirea abstinentei sexuale de astazi se bazeaza pe ideea CP ca oamenii sunt fiinte degradate si pline de perversitate. Distrugerea libertatii sexuale, obtinuta in occident in anii ‘60 si ‘70, dar pierduta in anii ‘80 si ‘90 nu e o “reusita” a moralitatii traditionale, ci a CP, care a reusit sa asocieze ideea de sex liber cu cea de “comportament iresponsabil”. Aici, moralistii traditionalisti se intalnesc cu noii moralisti CP.

Familia traditionala este o tinta predilecta a CP. E atacata din mai multe pozitii. Pe de-o parte, se incearca impunerea altor forme de “familii”: monoparentale, casatorii intre homosexuali, mai cu jumatate de gura, poligamii etc. Pe de alta parte, parintilor li se ia dreptul de a-si creste copii dupa cum considera. Interventia statului in viata si educatia copiilor este tot mai mare. Sinistrul educatiei din Romania a vrut sa impuna obligativitatea gradinitelor pentru copii de la 3 ani: a renuntat la aceasta masura, doar pentru simplul fapt ca oricum, sunt mult mai putine gradinite decat e nevoie, chiar si in conditiile in care gradinita nu e obligatorie!! Numarul asistentilor sociali, al psihologilor scolari a crescut exponential in ultimii ani - iar puterea lor se mareste pe zi ce trece! In viitor, sunt convins, copii nu vor mai fi crescuti in familii, ci in centre speciale! Deja, statul are dreptul sa dispuna arbitrar de copii, cand considera de cuviinta! Un caz poate extrem, dar perfect simptomatic, este acela al copiilor unei romance din Italia care au fost luati de langa mama lor, pentru ca erau prea inteligenti (deci mama lor era prea aspra cu ei!).

Principiul evitarii riscurilor atribuie un rol minim actiunii umane. Viziunea escatologica a CP este cea a unui destin implacabil, in care CP joaca rolul de a-i avertiza pe oameni, in loc sa-i indrume. Oamenii sunt considerati fiinte fara putere, care pot doar sa evite sa-si asume riscuri. Opinia ca nu detinem nici un control asupra vietilor noastre si suntem complet iresponsabili e sustinuta de multe teorii “psihologice” la moda. Isteria multor femei e automat explicata prin dezechilibre hormonale. Aproape orice fapta antisociala este explicata prin “abuzuri suferite in copilarie”. In stilul asta vom ajunge ca in Erewhon, unde criminalii sunt considerati bolnavi psihic.
CP este o expresie a instrainarii oamenilor si a dezagregarii comunitatilor. Unii politicieni afirma ca viata
de azi ofera mai multe optiuni oamenilor, prin faptul ca oamenii sunt mai instrainati in societate. Din pacate insa, izolarea sociala nu ajuta la dezvoltarea unei gandiri critice. Teoretic, oamenii au mai multa “libertate de alegere”, dar practic, aceasta se manifesta de obicei printr-o incercare de adaptare la neputinta. Intr-o astfel de lume, orice incercare de a depasi media si mediocritatea este privita cu suspiciune, sau chiar cu ostilitate. Eroismul azi nu mai inseamna “sa-ti asumi niste riscuri” ci
sa “rezisti la stress”! Cei care incearca sa-si controleze propriile vieti, dincolo de presiunile societatii, sunt considerati maniaci sau nebuni!
Corectitudinea politica, dupa cum ii spune si numele, are o influenta foarte mare in viata sociala si politica! Cainii de paza ai CP sunt in primul rand, tot felul de asociatii si ONG-uri care se erijeaza in reprezentii diverselor categorii sociale: comunitati etnice, homosexuali, oameni cu diferite probleme comune etc. etc.
Nu intamplator, abundenta acestor ONG-uri, coincide cu increderea tot mai mica a oamenilor in politicienii care ii reprezinta in mod democratic. Din pacate, sunt destui care, desi critica activitatea acestor organizatii agresive, fac totusi greseala sa le considere implicit drept reprezentanti ai celor pe care pretind ca-i reprezinta, fie ca e vorba de tigani, homosexuali, invalizi, bolnavi de SIDA, “societatea civila”, revolutionari etc. In realitate, membrii acestor asociatii nu se reprezinta decat pe ei insisi, in ciuda pretentiilor lor ca nu ar fi asa! Iar in Europa, cel putin, aceste ONG-uri reprezinta mana invizibila
care le da bani: Uniunea Europeana, care vrea sa distruga sentimentele nationale; morala traditionala; cultura europeana - pentru a impune, cu forta, corectitudinea politica!

As putea fi intrebat: Cu ce ar trebui inlocuita corectitudinea politica? Raspunsul e simplu: cu o teorie a libertatii individuale; cu ideile de libertate si responsabilitate personala; cu un individualism sanatos, centrat pe individ! LIBERTATEA VS. TIRANIE - asta reprezinta pentru mine lupta impotriva corectitudinii politice!