Orwellizarea orasului Deva.

Sursa: http://www.replicahd.ro/images/replica232/admin2.htm

Autorităţile locale au anunţat că marile lucrări de investiţii din Deva vor fi supravegheate on-line. Imaginile sunt preluate din zona şantierelor cu ajutorul unor camere video amplasate în imediata vecinătate. Edilii susţin că, astfel, activitatea constructorului poate fi monitorizată, la fiecare secundă, de pe orice calculator conectat la Internet. Iniţiativa a fost pusă în practică în aceeaşi săptămână în care Comisia de la Veneţia a anunţat că supravegherea video a locurilor publice este o ameninţare la adresa dreptului fundamental la viaţă privată şi a libertăţii de mişcare. Comisia, care reprezintă organismul consultativ în probleme constituţionale al Consiliului Europei, a invitat statele membre să indice sistematic zonele în care se filmează şi să creeze, la nivel naţional, organisme care să vegheze la legalitatea instalaţiilor de supraveghere. Consiliul Europei consideră că orice om ar trebui avertizat atunci când este filmat. <!–
Cartografiere de 500 de milioane de lei

–>

De mai bine de o săptămână, orice persoană care are conexiune la Internet poate urmări stadiul lucrărilor la primul sens giratoriu aflat în construcţie în Deva, în Piaţa Arras. Mai mult, conducerea Primăriei Deva a declarat că vor fi amplasate camere video peste tot unde vor fi mari lucrări de investiţii. „Constructorii care vor avea lucrări pe teritoriul oraşului trebuie să se obişnuiască cu această idee pentru că vrem ca toţi cetăţenii să fie la curent, cu ceea ce se întâmplă cu banii lor ajunşi la bugetul local. Toate lucrările mari vor fi urmărite on-line, de pe site-ul instituţiei noastre. Dorim ca aceste lucrări să poată fi văzute la orice oră din zi şi din noapte”, afirmă viceprimarul Devei, Florin Oancea, care crede că astfel oferă oamenilor dovada transparenţei şi seriozităţii modului în care se investesc sumele aprobate pentru investiţii în Consiliul Local. Prima cameră video a fost pusă în funcţiune pe Hotelul Deva, pentru că în zonă au început lucrările de construcţie la un prim sens giratoriu care va fluidiza traficul din centrul municipiului. Lucrarea costă bugetul local 2 milioane lei. La final, sensul giratoriu va avea un diametru de 44 metri, iar în mijloc va fi construită o fântână arteziană cu diametrul de 25 metri.

În direct, din giratoriu

Următoarea cameră video va fi instalată la şantierul unde va fi realizat un complex acoperit de bazine de înot, una dintre investiţiile gigant din judeţ, suma ridicându-se la şapte milioane de euro. Lucrările la acest proiect vor începe în această săptămână. Muncitorii care lucrează sub supraveghere on-line nu par a fi deranjaţi de faptul că stau „în cadru” şi spun că prezenţa camerei nu le-a influenţat nici modul de lucru şi nici rapiditatea. De fapt, dacă au răbdarea necesară, devenii se pot convinge singuri că şantierul este unul românesc 100%, iar lucrătorii se delectează de multe ori cu peisajul urban în loc să pună la lucru utilajele. Persoanele interesate de supravegherea lor şi desfăşurarea „muncii” pot urmări site-ul http://www.primariadeva.ro, pe secţiunea Primărie – În direct pentru cetăţeni. Majoritatea devenilor cred că metoda cu care se laudă edilii este bună, chiar dacă mulţi dintre cei interesaţi să urmărească lucrările nu au Internet acasă şi nici nu ştiu să folosească calculatorul. Gurile rele s-au grăbit să spună că doar aşa primarul Mircia Muntean, plecat mai tot timpul din Deva, va ştii exact ce se mai întâmplă prin oraş.

UE crede că supravegherea este ilegală

Ori tocmai aceste supravegheri în locuri publice sunt puse sub semnul întrebării de Comisia de la Veneţia care apreciază că supravegherea video a locurilor publice este „o ameninţare la adresa drepturilor cetăţeneşti fundamendale”. Potrivit avizului dat publicităţii la Strasbourg, această practică ar putea încălca dreptul la viaţa privată şi libertatea de mişcare. În plus, existenţa acestor camere pune probleme specifice privind protecţia datelor personale culese. Deşi recunoaşte că există imperative de securitate publică, comisia a invitat statele UE să ia măsuri precum semnalizarea sistematică a zonelor filmate şi instituirea unor organisme naţionale independente care să garanteze legalitatea acestor instalaţii. Din acest punct de vedere, în Europa, cele mai mari motive de îngrijorare le au britanicii, care sunt supravegheaţi de 4,2 milioane de camere de luat vederi, ceea ce înseamnă o cameră la fiecare 14 cetăţeni şi reprezintă 20% din totalul camerelor din întreaga lume. Experţii au cerut limitarea lor, avertizând că vieţile oamenilor pot fi puse în pericol de transformarea societăţii într-una de tip „Big Brother”, în care guvernul şi supermarketurile ajung să deţină o mare cantitate de date despre indivizi, informaţii transformate în baze de date pentru cei interesaţi, baze vulnerabile la abuzurile electronice ale hackerilor. Specialiştii au atras atenţia că odată cu evoluţia sistemelor, stocarea datelor se poate face practic nelimitat, iar tehnologia de recunoaştere a feţei permite localizarea unei persoane în orice moment.

Atenţie, se filmează !

Comisia de la Veneţia a constatat că supravegherea prezenţei şi a activităţilor cetăţenilor care se află într-un loc public este o practică care începe să se extindă, inclusiv în democraţiile tradiţionale din Europa, mai ales după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. „Supravegherea video a unor spaţii publice de către autorităţile publice poate constitui o ameninţare de netăgăduit la adresa drepturilor fundamentale”, se arată în raportul comisiei. Experţii comisiei cer ca supravegherea video să nu încalce articolul 8 din CEDO (Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) privind inviolabilitatea dreptului la viaţa privată, prevedere ce poate fi încălcată numai în cazurile în care securitatea naţională sau securitatea publică sunt periclitate, cazuri prevăzute în lege. Comisia recomandă avertizarea cetăţenilor prin mesaje vizuale când aceştia intră într-o zonă filmată. Viceprimarul Devei, Ioan Inişconi, crede însă că, în România, unde camerele pot fi considerate o armă împotriva infracţionalităţii, ar trebui „să renunţăm un pic la intimitate pentru ca hoţii şi leprele să fie mai uşor identificate. Păcat că nu se pot supraveghea „laboratoarele” unde se pregătesc marile tunuri financiare…”

România – pe monitoare

Deva nu este singurul oraş din ţară unde spaţiul public este supravegheat de camere care retransmit totul pe Internet. Sibienii şi turiştii interesaţi de Capitala Culturală Europeană vor avea parte de mai multă „siguranţă”, cel puţin în centrul vechi al oraşului, care este supravegheat cu camere video. Administraţia oraşului a decis ca zona să fie monitorizată de 19 camere, întregul proiect ajungând la 160.000 de euro. Suprafaţa acoperită de camerele video se întinde de la vechiul sediu al primăriei până în zona Pieţei Mari, Piaţa Mică şi Huet. Şi DN 1, pe porţiunea Bucureşti – Ploieşti, este supravegheat de alte 19 camere video. În plus, capitala este monitorizată până acum de 18 camere video. Cele mai multe sunt în sectorul 3, unde sunt supravegheate intersecţiile cele mai circulate şi cu grad mare de infracţionalitate, însă edilii vor ca, până la finele lui 2007, să existe 60 de camere care să urmărească traficul din tot sectorul. Şi Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP) are instalate două camere pentru a monitoriza coloanele oficiale ale demnitarilor români sau străini, camere amplasate pe clădirea Primăriei Capitalei şi la Aeroportul Otopeni.

Comisia de la Veneţia

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută şi sub numele de ”Comisia de la Veneţia” (după numele oraşului în care îşi are sediul), este un organism consultativ independent, activ în domeniul constituţional. Instituţia face parte dintre organismele aflate sub tutela Consiliului Europei (CoE) de la Strasbourg. Activitatea Comisiei este circumscrisă celor trei principii fundamentale din patrimoniul constituţional european, care definesc şi activitatea Consiliului Europei: democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului. Comisia de la Veneţia este cunoscută de români mai ales după ce, în 2001, a decis că prevederile „legii maghiarilor de pretutindeni”, a guvernului ungar condus de Viktor Orban, contravin normelor Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului privind minorităţile naţionale.

Anunțuri

3 Responses to Orwellizarea orasului Deva.

  1. iata prima campanie de awareness impotriva supravegherii video.

    urmeaza o actiune de guerilla impotriva display-urilor publice din bucuresti.
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    😀

  2. epimeteu spune:

    Daca stii tu asa de bine, poate esti dragut sa ne spui si noua… ce zici?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: